Problematica pedagogica a insuccesului, esecului scolar

Cristina Lucia Ianc

Universitatea ,, 1 decembrie 1918”, Alba Iulia, Romania

,,Esecul este cheia succesului; fiecare greseala ne invata ceva”   (Morihei Ueshiba)

  Eşecul şcolar nu este o problemă nouă, de-a lungul timpului au fost realizate multiple cercetări pentru identificarea şi prevenirea eşecului şcolar. Odată cu trecerea timpului şi apariţia unor noi factori ce contribuie la acest fenomen negativ în rândul elevilor, schimbarea viziunii  educativ – informative şi formative, egalitatea de şanse privind educaţia, suportul psihopedagogic oferit în şcoli, este necesară o implicare a tuturor factorilor ce contribuie la educaţia şcolară pentru stoparea şi eventual eradicarea acestui fenomen.     
Insuccesul  şcolar  se  defineşte  prin  ramânerea  în  urmã  la  învăţãtură a  unor elevi, care  nu  reuşesc  sã  obţinã  un  randament  şcolar  la  nivelul  cerinţelor  programelor  şcolare, el  este  consecinţa  inadaptãrii  la  mediul  socio-profesional, la  nivelul  cerinţelor  acestuia .
  Insuccesul, cu forma sa gravă de eşec, înseamnă nereuşită, înfrângere sub povara propriei neputinţe sau a greutăţilor exterioare. Insuccesul şi eşecul sunt respinse de societate, de colectivitate, de individ. Ca reacţii faţă de insucces apar dispreţul, dezamăgirea, cumpasiunea care pe, unii îi alină, pe alţii îi umileşte.
Insuccesele şcolare includ în general urmãtoarele: numãr mare de corigenţe, numãr mare de repetenţi, de exmatriculaţi, de abandonuri şcolare, numãr mare de elevi sancţionaţi, multe note sub 5 în timpul anului şcolar, integrarea socio-profesionalã slabã.
 Posibilitatile de prevenire si de inlaturare a esecului scolar sunt dependente, in mare masura, de asteptarile profesorilor si ale parintilor in raport cu elevii. Este cunoscut faptul ca acestea determina nu numai o subsolicitare a capacitatilor elevului, dar prezinta si pericolul formarii –la elevul in cauza- al unui sentiment al neputintei, a unui sentiment de inferioritate care il va face sa isi coboare tot mai mult asteptarile in raport cu sine.
  Fenomenul suprasolicitarii este periculos, deoarece genereaza stari subiective penibile, specifice oboselii cronice. Elevul va fi ajutat sa isi organizeze cat mai bine timpul zilnic de lucru, acordand atentie ritmurilor individuale de munca intelectuala si necesitatii de a alterna activitatile abstracte cu cele recreative. Abandonul scolar este o problema grava, iar prognozele arata ca acest fenomen se va accentua din cauza crizei economice.
Exista o preocupare intensa in Uniunea Europeana privind combaterea esecului/abandonului scolar. Se fac calcule, cat se pierde, economic vorbind, din faptul ca sase milioane de tineri din UE parasesc scoala inainte de a-si finaliza sudiile, cel putin invatamantul general obligatoriu.
  Esecul scolar este definit ca fiind discrepanta dintre exigentele scolare, posibilitatile si rezultatele elevilor. Implicatiile esecului scolar sunt multiple, atât pe termen scurt si mediu, dar mai ales pe termen lung. Necesitatea diminuarii fenomenului de esec scolar se impune din cel putin patru puncte de vedere: economic, social, individual si pedagogic.
Esecul scolar defineste acele situatii didactice/educative care consemneaza imposibilitatea momentana a elevului de realizare a obiectivelor pedagogice propuse la diferite niveluri ale procesului de invatamant.

Evaluarea esecului scolar depinde de criteriile asumate la nivel de sistem, diferentiate in functie de ponderea acordata:
a) analizei raportului dintre cerintele si conditiile activitatii didactice/educative - posibilitatile reale ale elevului (minime-medii-maxime) - rezultatele obtinute la diferite intervale de timp;
b) dobandirii si aplicarii cunostintelor fundamentale, de baza;
c) valorificarii conceptelor operationale in diferite contetexte particulare si individuale;
d) examinarii organizate la sfarsitul anului, ciclului scolar, etc. cu scop prioritar sumativ-selectiv sau formativ-stimulativ.
Formele de manifestare ale esecului scolar acopera o arie mare de variabilitate, rezultata din combinatia specifica produsa intre cazuistica generala a fenomenului si situatia individuala a fiecarui elev. Analiza lor angajeaza doua categorii de criterii: criteriul sferei de extindere a fenomenului; criteriul cauzei predominante.

A.    Generalitatile esecului scolar

  Esecul scolar constituie astazi un fenomen intalnit in toate sistemele de invatamant. Problematica esecului scolar este vasta, raportandu-se nu numai la campul educativ, ci si la spatiile culturale, economice, politice, sociale, la optiunile fundamentale ale unei societati.
  Din punct de vedere pedagogic, termenul esec scolar are acceptiuni diferite, fiind in mare masura o problema de atitudine si un mod de evaluare a rezultatelor scolare, a calitatii performantelor scolare ale elevilor, de existenta a programelor, de existenta a unor norme implicite sau explicite in ce priveste reusita scolara.
   In literatura de specialitate termenul de esec scolar este definit ca fiind discrepanta dintre exigentele scolare, posibilitatile si rezultatelor elevilor.
Implicatiile esecului scolar sunt multiple. Pe termen lung efectele esecului scolar se regasesc in esecul social. Randamentul economic este scazut datorita incompetentei profesionale a indivizilor. Slaba pregatire a fortei de munca induce efecte in plan social precum: marginalizarea, somajul, delincventa etc. Esecul scolar are in vedere si efecte psihologice, cum ar fi: dificultati de adaptare, neincrederea in fortele proprii, stres, anxietate etc. Esecul scolar este indicatorul lipsei de randament pedagogic, al insuficientelor intalnite in sistemul educational.

In plan pedagogic intalnim urmatoarele forme ale esecului scolar:

•    Ramanerea in urma la invatatura, ce poate fi episodica (lacunele cuprind o singura tema sau un capitol dintr-o disciplina de invatamant); la nivelul unui semestru lacunele privesc o serie de teme sau capitole dintr-o disciplina iar insuficientele se manifesta prin nepriceperea de a folosi rational operatiile mentale; sau persistenta – lacunele se inregistreaza la majoritatea disciplineror, ritmul de invatare al elevului este scazut.
•    Repetentia – este caracterizata de insucces permanent de-a lungul intregului an scolar, elevul avand lacune la mai mult de trei materii, are foarte slab dezvoltate deprinderile de lucru si autocontrol, are o atitudine negativa fata de invatatura. In plan social, pot fi considerate forme ale esecului scolar abandonul scolar, excluderea sociala si profesionala, analfabetismul.
•    Abandonul scolar se caracterizeaza prin parasirea prematura a scolii. Abandonul devine astfel  cauza a efectului scolar. In plan social, de multe ori abandonul se asociaza cu delincventa juvenila, cu recurgerea la droguri, cu viata de familie dezorganizata. Abandonul poate fi caracterizat prin absenteism total sau partial. Cel partial are cauze diferite in functie de zona, rurala sau urbana. Abandonul in zona urbana poate fi cauzat de influenta cercului de prieteni asupra copilului, de atractiile pe care orasul le exercita asupra acestuia, cel rural este determinat de conditiile satului, de ajutorul pe care copiii trebuie sa-l dea parintilor in muncile agricole.  În literatura de specialitate fenomenul de abandon şcolar are semnificaţia de renunţare la studiile şcolare provocată de cauze diverse, între care cele mai importante sunt cauzele de ordin material; alteori renunţarea este determinată de faptul că elevul, neputând face faţă sarcinilor programei de învăţământ, nu este reorientat spre şcolile adecvate posibilităţilor sale; alteori el suferă influenţe negative (prietenii nefaste care-i abat interesul de la şcoală), sau este lipsit de asistenţă educativă. Obiectivul Uniunii Europene privind problema abandonului scolar este clar si ferm: o rata de abandon scolar in UE sub 10% pana in 2020. Media actuala la nivel UE de 14,4 % parasire timpurie a scolii ascunde diferente considerabile intre tari: opt state membre au atins deja pragul de 10 %: Austria, Republica Ceha, Finlanda, Lituania, Luxemburg, Polonia, Slovacia si Slovenia; trei state membre au rate de peste 30 %: Malta, Portugalia si Spania; aproape toate tarile si-au redus ratele de parasire timpurie a scolii fata de anul 2000;
Situatia economica dificila din Portugalia si Spania (care are 20% somaj), isi poate gasi explicatia si in rata foarte mare de abandon scolar, in Romania, abandonul scolar se plaseaza intre 16-18%.
•    Analfabetismul trebuie inteles nu doar ca incapacitatea subiectului de a citi si a scrie ci in sens de incapacitate a subiectului de a folosi instructia si educatia primita in scoala, astfel incat sa se adapteze cerintelor sociale si profesionale.
Pentru eliminarea efectelor negative ale esecului scolar este necesara cunoasterea cauzelor care l-au produs.

B.    Principalele categorii de factori care stau la baza esecului scolar

Esecurile scolare sunt rezultatul unor conditionari multiple, unele tinand de elev, altele vizand scoala, familia, sau factorii generali de ambianta educationala.

1.    Dintre cauzele care tin de elev, cele mai des investigate sunt cele referitoare la rolul pe care-l pot avea unele boli organice, unele deficient fizice sau senzoriale si unii factori psihologici individuali, de origine endogena sau exogena.

a)    Referitor la determinarile anatomo-fiziologice, trebuie sa aratam ca unele malformatii (diformitati) corporale sau deficient senzoriale sunt susceptibile de a da nastere unor complexe de inferioritate sau inhibitiilor accentuate cu efecte la diminuare a energiei psiho-nervoase si a potentialului intelectual.
Profesorii trebuie sa tina cont de aceasta dimensiune psihosomatica a existentei umane, care face ca o suferinta organic, un defect fizic sau sensorial major sa aiba un puternic ecou la nivelul constiintei individuale, unde genereaza nelinistitea si preocuparea continua a celui in cauza cu privire la viitorul sanatatii sale.

b)    Dintre factorii psihologici individuali de origine endogena care pot conditiona esecul scolar, ne vom opri asupra a trei dintre ei:
►    Deficienta mentala – indica o scadere sau diminuare de un anumit grad a functiilor cognitive, fapt care determina o reducere semnificativa a competentei celui in cauza. Activitatea intelectuala generala se masoara printr-un coeficient de inteligenta (IQ) stability prin evaluarea rezultatelor obtinute in urma aplicarii a unuia sau mai multor teste de inteligenta standardizate.

• Retardarea mentala usoara – cel mai larg segment al retardarii mentale si este echivalent cu ceea ce se obisnuieste a se numi “categoria educabililor”.
  

• Retardare mentala moderata – disponibilitati de a achizitiona deprinderi comunicationale in timpul primilor ani ai copilariei.
  

• Retardarea mentala severa – cuprinde aproximativ 3-4% din indivizi cu retard mental. Acestia pot invata sa vorbeasca si sunt in stare sa achizitioneze abilitati elementare de autoingrijire.

• Retardarea mentala profunda – posibilitatile psihologice ale persoanelor sunt foarte limitate. Comportamentul lor este un pur reflex impulsive. Singurele acte invatate sunt mersul, masticatia si unele gesture simple.

►    Autismul infantil reprezinta un factor important al nereusitei sau al dezadaptarii scolare. Autismul desemneaza o trasatura psiho-afectiva particulara, caracterizata prin prounda interiorizare a ideilor si a sentimentelor proprii. In autismul infantil, copilul refuza contactul cu persoanele si situatiile externe, refugiindu-se in lumea sa launtrica, in care isi satisface dorintele in plan imaginar.
 ►   Hiperexcitabilitatea – sta la baza crizelor impulsive si a reactiilor de abandon de tot felul, inclusive a celui scolar. Este intalnita indeosebi la persoanele hiperemotive, care prezinta tendinta de a reactiona intens sub raport emotive la evenimentele curente.

c)    In ceea ce priveste rolul unor factori psihologici, individuali, de origine exogena, in determinarea esecului scolar trebuie sa aratam ca elevul este adesea expus unor stari depressive sau de soc, care il vor dezorganiza si inhiba sub raport intelectual volitional.
Aceste stari interioare defavorabile apar sub influenta unor situatii de conflict si de frustrare severe in care este plasat elevul. Astfel, un copil poate dezvolta o stare de insecuritate atunci cand in familie parintii exercita o autoritate agasanta sau agresiva care descurajeaza nevoia copilului de comunicare sincera cu parintii.

2.    Aproape orice investigatie a esecului scolar va gasi o relatie intre frecventa acestuia si unii factori scolari. Dintre acestia, mentionez doar cativa:

•  Rigiditatea ritmurilor de invatare;

• Diferente semnificative existente intre profesori si chiar scoli in ceea ce priveste natura si nivelul exigentelor manifestate fata de elevi;

• Abordarile educative de tip exclusive-frontal;

• Marimea clasei de elevi;

• Eterogenitatea clasei de elevi;

• Stiluri didactice deficitare;

• Deficiente privind resursele scolare si managementul general al invatamantului;

3.    Nu mai putina importanta trebuie acordata si familiei, atunci cand se abordeaza cauzalitatea esecului scolar. Este cunoscut faptul ca unele familii ofera un mediu cultural favorabil dezvoltarii copilului, in timp ce altele prezinta o situatie precara sub raport material, cultural si al atmosferei de ansamblu. Elevul provenit dintr-un mediu familial favorizant beneficiaza de un “capital cultural” identic de cultura vehiculata de scoala, ceea ce ii va asigura succesul scolar si, ulterior, cel profesional. Prin comparative cu aceste familii, cele cu mediu defavorizant nu pot sa asigure copiilor referintele cultural minime necesare pentru a valorifica efficient oferta scolara existent. Starea materiala buna a familiei este, de asemenea, un factor important al reusitei scolare, disponibilitatile financiare existente putand sustine scolarizarea si crearea conditiilor necesare studiilor de lunga durata.

4.    Factorii generali de ambianta educationala atrag atentia asupra rolului contextului social in care se face educatia, respective asupra valorii si importantei pe care statul si diferite alte institutii o acorda invatamantului in ceea ce priveste integrarea, succesul professional si social al elevilor.
  Astfel, curentul genetic explica esecul scolar prin nivelul redus al inteligentei individului. Acesta este determinat de mostenirea genetica si este masurabil prin coeficientul de inteligenta. De asemenea, esecul scolar mai este explicat prin deficiente si tulburari de natura psiho-senzoriala. Diferentierea indivizilor fiind una genetica, nu toti indivizii pot atinge aceeasi performanta.
    Atitudinea fata de cunoastere si nivelul aspiratiilor elevului este foarte importanta; sensul pe care copilul il da cunoasterii si reusitei scolare influenteaza hotarator atingerea acestuia.
Cercetarile statistice efectuate au aratat ca intre mediul socio-cultural de unde provin elevii si performantele scolare ale acestora exista stranse legaturi.
  Un mediu considerat defavorizat nu poate asigura referinte culturale minime pentru a valorifica eficient oferta scolara existenta. Lipsa mijloacelor culturale din mediul familial si social provoaca intarzieri ale dezvoltarii intelectuale a copilului mai ales in plan verbal si cognitiv. Berstein a elaborat teoria ,,codurilor lingvistice” conform careia limbajul folosit in familie este factorul ce duce la diferentierea performantelor scolare ale elevilor.Starea economica a familiilor influenteaza optiunile scolare ale elevilor.
In general, in familiile sarace, copiii opteaza pentru studii de scurta durata si profesii solicitate pe piata de munca.
  Esecul se poate construi si in interiorul scolii, ca urmare a interactunilor dintre profesori si elevi. Profesorii tind sa raporteze fiecare elev la imaginea elevului ideal, evidentiindu-i pe aceia care se apropie cel mai mult de aceasta imagine si defavorizandu-i pe cei ce se indeparteaza de acesta, prin atitudini si gesturi. Se creeaza astfel un circuit afectiv intre profesori si elevi.
 Alti factori ce influenteaza direct profound nivelul performantei scolare sunt:metodica predarii, stilul de invatare, modul de evaluare etc.

C.    Modalitati de diminuare si eliminare a esecului scolar:

Din masurile de prevenire a aparitiei esecului scolar mentionez:

• Sporirea rolului invatamantului prescolar;

• Stabilirea unor relatii stranse de parteneriat intre scoala si familie, deoarece pentru multi elevi factorii esecului scolar se situeaza in familie si nu in cadrul contextului scolar;

• Sprijinirea scolii, care trebuie sa asigure resurse materiale si umane corespunzatoare unui invatamant de calitate;

• Profesorul reprezinta piesa de baza in actiunea de asigurare a reusitei scolare. El trebuie sa dispuna nu numai de o buna pregatire de specialitate, dar si de o competenta psihopedagogica;

• Proiectarea unor actiuni de orientare scolar-profesionale adecvate, care sa se desfasoare pe tot parcursul scolarizarii;
  

    Esecul ne arata ca mai este intotdeauna ceva de facut, ca suntem mereu infailibili, ca nu de abandon – renuntare este vorba, ci de o mai desavarsita cunoastere si autocunoastere. Esecul scolar este totodata si esecul nostru, si, de aceea este de datoria noastra a tuturor sa incercam prin orice mijloace sa combatem si sa prevenim esecul scolar si o putem face prin imbunatatirea bazei materiale, prin adaptarea metodelor si mijloacelor la specificul varstei, clasei, evitarea surmenajului, adoptarea unui nou mod de evaluare a rezultatelor elevilor, colaborarea scolii cu alti factori educativi, activitati extrascolare desfasurate in scoala (actiuni de renovare/infrumusetare /curatire a scolii; concursuri sportive; actiuni/concursuri de creatie  artistica; competitii de joc pe computer; etc.) desfasurate in scolile din comunitati cu risc ridicat de esec, precum si in liceele care atrag elevi din astfel de comunitati, dar si motivarea pozitiva a participarii la diferite activitati prin acordare de premii simbolice grupurilor de elevi care sunt mai performante in astfel de actiuni poate fi o modalitate de eliminare a esecului scolar.
 

Bibliografie:

• Bontas, Ioan – Pedagogie, Ed. All, Bucuresti, 1998;
  

• Cucos, Constantin – Psihopedagogie pentru examenele de definitivare si grade didactice, Ed. Polirom, Iasi, 1998;
  

• Voiculescu, Elisabeta – Manual de pedagogie contemporana, partea a II-a, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 2005;
  

• http://74.125.77.132/search?q=cache:FD5qfJFc34QJ:isj.hd.edu.ro/cjapp/articole/esecul_scolar.doc insucces scolar
  

• http://facultate.regielive.ro/referate/pedagogie/insuccesul_scolar-20195.html;
  

• http://www.referatele.com/referate/psihologie/online7/Succesul-si-insuccesul-scolar-referatele-com.php;
  

• http://www.referat.ro/referate/Insuccesul_scolar_7b018.html;
  

• http://facultate.regielive.ro/proiecte/psihologie/modalitati_de_prevenire_a_insuccesului_scolar_la_elevii_proveniti_din_mediile_defavorizate-22942.html;
  

• http://parinti.acasa.ro/copii-85/abandonul-scolar-cauze-solutii-statistici-si-obiectivele-uniunii-europene-149836.html;
  

• http://facultate.regielive.ro/proiecte/psihologie/abandonul-scolar-cauze-si-modalitati-de-prevenire-219605.html
  

• http://www.campusnews.ro/stiri-opinii-8564732-prevenirea-combaterea-abandonului-scolar.htm
  

• http://www.monografias.com/trabajos28/abandono-escolar-perspectiva-alumnos/abandono-escolar-perspectiva-alumnos.shtml
  

• http://www.suntparinte.ro/invatare/62-/2589-
  

• http://www.asociatia-profesorilor.ro/Insuccesul-scolar.html

   

Comments

No responses.